„A fost odata ca niciodata un rege peste toti regii, care avea cerul si pamantul. El era pazit de toti oamenii. Era puternic pentru ca avea un secret pe care trebuia sa-l pastreze. Secretul divulgat aducea moartea omenirii.
El era ca un Zeu. El era si femeie si barbat, si copil si batran, le avea pe toate. Toate culoriile erau ale lui.
Era bun si intelept.
Nu se pazea decat pe el.
De el depindea totul.
Menirea lui era sa existe.
Totul s-a terminat frumos. Iar acum este bine pe Pamant pentru ca el este un Zeu bun.”
Conflictele vietii noastre psihice sunt mult mai usor exprimate, oglindite si manifestate prin intermediul povestilor, jocurilor, desenelor, intrarea in diverse roluri familiale, etc.
Povestile pot avea o singura interpretare sau ele pot duce catre un alte sensuri si povesti. Daca nu pot fi accesate la momentul prezent inseamna ca durerea, pericolul si trauma au fost prea puternice iar noi nu suntem pregatiti sa facem fata acestora.
Atunci cand vom fi pregatiti, vom putea simti, vedea si accepta durerea („secretul,-ele”) trecutului nostru, al parintilor nostri sau al celor care au insemnat foarte mult pentru noi.
Prima interpretare:
„A existat candva un moment cand am fost complet, intreg. Atunci am fost in siguranta, dar totusi imi era frica. Trebuia sa pastrez secretul cu care m-am nascut. Secretul se referea la momentul cand era sa mor. Atunci am fost puternic. Nu puteam sa-l spun pentru ca nu puteam sa vad moartea din nou. Nu trebuia decat sa exist. Acum am inteles ce s-a intamplat, am acceptat si sunt bun cu mine. Sunt bun si cu ceilalti.”
No comments